Am refacut tabelul produselor Intel destinate segementului desktop, pentru ca sunt produse foarte variate, exista o multitudine de familii, serii si modele si in toata diversitatea aceasta este foarte usor sa ne pierdem. Mai ales ca cei doi mari producatori scot modele noi periodic, deci ceea ce azi credeam ca e bun si performant, maine s-ar putea sa devina mai putin performant si foarte probabil, mai ieftin.
Asadar am creat un mic tabel, si va spun doar ca tabelul este in continuare in constructie si urmand sa fie updatata de fiecare data cand apare un produs nou.
ATI, unitatea grafica de afaceri ale AMD, a devenit cel mai mare furnizor mondial de procesoare grafice discrete, in al doilea trimestru din 2010, in conformitate cu cifrele lansate de Mercury Research. Compania se afla inca in spatele rivalului sau Nvidia Corp pe piata desktop in termeni de volum, dar ATI conduce in ceea ce priveste procesoarele grafice DirectX 11 din gama high-end.
In ceea ce priveste piata per total, Intel domina absolut, avand 54,3% din cota de piata datorita solutiilor sale grafice care sunt construite in procesoarele (Clarkdale) şi in chipseturile placilor de baza (integrate). Si AMD a avut un salt in vanzarile de procesoare grafice atat integrate cat si dedicate, atat pentru gama desktop cat şi la gama mobile, de aici rezulta o crestere anuala de 6,3% .
Între timp, Nvidia Corp la nivel anual, a pierdut o cota de piata de 9,8% in termeni de unitati vandute. Probleme lor pot fi explicate cu pierderile din gama chipset-urilor business, precum si cu problemele la lansarea ultimei linii de procesoare grafice GeForce bazate pe arhitectura Fermi.
Asadar cotele de piata sunt urmatoarele:
- pentru T2 2010, piata procesoarelor grafice (cote de piata in %): Intel 54.3%, ATI 24.5%, Nvidia 19.8
- pentru T2 2010, piata procesoarelor grafice dedicate segmentul desktop (cote de piata in %): Nvidia 55.2%, ATI 44.5%
- pentru T2 2010, piata procesoarelor grafice dedicate segmentul mobile (cote de piata in %): ATI 56.3%, Nvidia 43.7%
- potrivit ultimelor doua segmente de piata(desktop+mobile) ATI domina piata procesoarelor grafice dedicate cu o cota de piata de 51.1% fata de 48.8% cat are Nvidia.
Am tot auzit aceasta denumire de ceva vreme, prima data a aparut la nucleele Bloomfield , candva la sfaristul lui 2008 si de atunci este o tehnologie folosita la toate procesoarele Intel din gama Core i7 si Core i5.
Ce este tehnologia Turbo Boost?
Acesta tehnologie permite automat ca nuclee procesorului sa poata rula cu o frecventa mai mare decat frecventa de baza (nominala), dar atentie, doar daca procesorul functioneaza in cadrul limitelor de putere, curent si temperatura.
Astfel Turbo Boost impreuna cu tehnologia HT aduc o crestere de performana atat in procese multi-threaded cat si single -threaded. Turbo Boost se activeaza atunci cand sistemul de operare (OS) solicita performanta maxima din partea procesorului.
Frecvenţa maximă atinsa depinde de numărul de nuclee active iar cantitatea de timp petrecuta de procesor in Turbo Boost depinde de volumul de muncă şi mediul de operare.
Oricare dintre urmatoarele poate seta limita superioara a Turbo Boost pe un volum de munca dat:
numarul de nuclee active
consumul de curent estimat
consumul de energie estimat
temperatura procesorului
Atunci cand procesorul ruleaza sub aceste limite si volumul de munca cere performanta suplimentara, frecventa procesorului va creste dinamic cu increment de 133MHz pe intervale scurte şi regulate pana cand limita superioara este atinsa sau pana cand cresterea frecventei pentru numarul activ de nuclee este atins.
Este oarecum o explicatie stufoasa si poate greu de inteles, de aceea am sa vedem un exemplu concret.
Exemplu concret
Luam ca exemplu un procesor cu 4 nuclee si tehnologie HT : Intel Core i7-870. Frecventa nominala a procesorului este de 2.93 GHz, avand tehnologie HT, practic in sistemul de operare va aprea ca si cum ar avea 8 nuclee.
Pentru procesorul de mai sus Intel ne da urmatoarele date pentru Turbo Boost: 2/2/4/5. Ce inseamna acesta?
Este multiplicatorul cu care se realizaeaza cresterea de frecventa…si se calculeaza in felul urmator: am mentionat mai sus ca toate cresterile de frecventa se realizeaza cu increment de 133 MHz, deci: 2*133MHz/2*133MHz/4*133MHz/5*133MHz.
Mai avem de stiut un singur lucru, valoarea multiplicatorului (2/2/4/5) se refera mereu in ordine inversa, adica: 4/3/2/1. (nuclee active) Adica:
-la 4 nuclee active ale procesorului, prin Turbo Boost frecventa poate creste cu 2*133Mhz, ajungand la frecventa maxima de 3200Mhz ( 2933MHz+266MHz). Aceeasi crestere de frecventa o poate arata si daca are 3 nuclee active.
-la 2 nuclee active, Turbo Boost intra putin mai agresiv, frecventa poate creste cu 4*133MHz, la valoarea maxima de 3466MHz (2933MHz+532 MHz)
-la 1 nucleu activ al procesorului, frecventa poate creste cu 5*133MHz, astfel se atinge frecventa maxima de 3600MHz (2933MHz+665Mhz).
Nu-i rau nu-i asa? Overcklocking dinamic, fara interventia utilizatorului, in functie de necesarul de performanta de care avem nevoie si in functie de mediul de lucru…de la 2933MHz poate ajunge la 3600MHz, pe un singur nucleu, dar fara sa i se modifice parametrii procesorului. (totul se va incadre mereu in TDP-ul dat)
Ce face Turbo Boost?
Sa zicem ca folosim o aplicatie sau un program care este bine optimizat pe procesoare cu mai multe nuclee (Photoshop CS4) si poate beneficia de performantele lor; inseamna ca toate cele 4 nuclee ale procesorului vor fi active (ocupate) asadar nu prea ramane loc si pentru o crestere semnificativa a frecventei (Turbo Boost), pentru ca atunci procesorul nu s-ar mai incadra in limitele de care spuneam mai sus. Dar, daca totusi chiar si in aceste conditii (e posibil) aceste limite nu sunt atinse atunci, o crestere a frecventei (2*133MHz) este posibila.
Scenariul de mai sus insa, din pacate nu se regaseste la majoritatea aplicatiilor…sa nu uitam ca procesorul luat ca si exemplu este capabil sa lucreze la 8 thread-uri (“fire”) simultan….deci asta este un paralelism fantastic, si numai datorata tehnologiei HT. Procesoarele AMD nu pot lucra simultan decat la atatea thread-uri, cate nuclee au.
Si dorim sa jucam un Crysis, si este binestiut ca majoritatea jocurilor nu prea sunt optimizate pe tehnologie multi-core (mai ales peste 3-4 nuclee, ce-i drept situatia se imbunatateste). Si atunci practic avem un procesor foarte performant, cu 4 nuclee dar care din pacate nu ne va ajuta sa atingem performante mai bune…De obicei la jocuri, frecventa conteaza mai mult, decat prezenta mai multor nuclee. Si asa, un dual-core cu frecventa mai mare, produce FPS-uri mai mari decat un quad-core…strigator la cer!!!
Dar Turbo Boost incearca sa rezolve un pic situatia…Din moment ce jocul respectiv nu prea poate folosi celelalte doua nuclee, ele devin inactive, iar ca sa compenseze acest lucru Turbo Boost, va mari frecventa nucleelor active…in cazul nostru, daca procesorul nostru va avea doua nuclee inactive si doua active, frecventa poate creste cu 4*133MHz+frecventa nominala.
Pentru o exemplificare grafica rulati animatia de mai jos:
Sa nu uitam totusi ca nu e un lucru linear….nuclee inactive=crestere de frecventa…Turbo Boost intervine doar daca e cazul si daca performante maxime sunt necesare, altfel ar fi inutil sa ruleze la frecvente mari, caci pe langa faptul ca trebuie sa fie performant procesorul trebuie sa functioneze si eficient.
Cei de la AMD sunt nemultumiti de faptul ca piata de chipseturi compatibile AMD, nu este controlata doar de ei ci si de alti producatori.
Despre ce este vorba?
Daca luam cazul lui Intel, si anume, o placa de baza pe procesor Intel, indiferent de producator (Asus, Gigabyte, ASRock, MSI..etc) va avea in proportie covarsitoare tot un chipset Intel, la AMD aceasta proportie scade drastic cam la 50%, si ar putea sa dam si de alti producatori de chipseturi. Aici cei de la AMD ii vizeaza in primul rand pe Nvidia.
Imi aduc aminte ca mai demult daca doreai o placa de baza performanta pe procesor AMD, singura optiune era sa cumperi una cu chipset Nvidia, in rest ramaneau cele de la SIS si VIA, mai putin performante. Cine nu-si aduce aminte de nForce 4?
Pe vremuri cei de la AMD se mandreau cu acest lucru, ca procesoarele lor pot fi echipate cu o multitudine de chipseturi de la diversi producatori, dar de cand a achizitionat ATI, din 2006, parca nu le mai convine asa de mult. Si-au dat seama ca pot obtine mult si ca pot face si ei produse la fel de bune ca si cei de la Nivida, ca sa-si rotunjeasca veniturile.
Cei de la VIA si SIS nu au mai scos un chipset pentru AMD, de multa vreme, asadar o mare cota de piata este dominata de Nvidia, cam 43%. Ei, acest procentaj il vor cei de la AMD, au si declarat defapt ca vor 100% din piata de chipseturi compatibile AMD.
Asadar, primul pas este facut, la anul platformele de workstation si servere vor fi echipate in mod exclusiv doar de chipseturi de fabricatie proprie. Vor sa faca acelasi lucru si in segmentul produselor desktop, unde vor intra treptat pe fiecare cetegorie de piata cu produse proprii.
Ca sa vedeti despre ce este vorba cateva cifre luate de pe un site de specialitate: (placi de baza echipate cu chipseturi diferite)
Intel - in total 261 de modele de chipseturi, din care 242 de modele de la Intel, 13 modele de la Nvidia si 6 de la VIA;
AMD - in total 179 de modele de chipseturi, din care 139 de modele productie proprie (AMD/ATI) si 40 de modele fabricate de catre Nvidia. Cred ca va dati seama din aceste date comparative cat de importanta este pentru Nvidia piata de chipseturi compatibile AMD, din moment ce ofera o varietate mult mai mare de produse pentru aceste platforme.
ATI a renuntat la chipseturi compatibile Intel inca din 2006, de cand a fost cumparat de AMD, iar ultimul chipset produs de catre ei se pare ca a fost RD600, model compatibil Core 2 Duo. De atunci ei se concetreaza asupra produselor pentru platformele AMD, ajungandu-se treptat la produse performante, cele mai recente fiind denumite chipseturile din seria 800 (AMD 800 chipset series)
Nu stiu cum vor reactiona cei de la Nvidia, sigur nu vor lansa produse si mai bune, caci doar nu isi permit sa ramana pe dinafara. Ar deveni producatori de placi grafice in mod exclusiv, piata dominata tot de Intel.
Cat despre AMD, miscarea lor este una normala, dar de disperare…pierd in continuu cota de piata la procesoare, pentru ca se pare ca nu pot tine pasul cu Intel, insa, se pare ca nimeni nu poate.
Intel a inceput de curand productia noilor procesoare cu numele de cod “Clarkdale” si “Arrandale”, primul pentru sisteme desktop iar ultimul pentru solutii mobile. Urmeaza ca luna viitoare primele exemplare sa fie livrate partenerilor si integratorilor de sisteme, ca la inceputul lui ianuarie sa fie totul pregatit pentru vanzare.
Pun pariu ca in multitudinile de coduri si denumiri v-ati pierdut si nu mai stiti ce produs unde apartine, asadar clarificam totul prin consultarea roadmap-ului celor de la Intel:
Asadar, Clarkdale este construit pe noua arhitectura de 32 nm, va fi primul procesor pe aceasta arhitectura si din cate se vede, va fi un model de procesor care va integra atat nucleul procesorului (pe 32nm) cat si nucleul grafic (pe 45 nm) pe acelasi suport (tehnic, se numesc “module multi-chip” sau hibrid, amandoua sunt corecte). Vor fi procesoare dual-core, dar cu tehnologie HT. Daca doriti sa aflati mai multe detalii tehnice, va invit sa cititi un articol mai vechi.
Vanzarea efectiva va incepe aproximativ peste o luna, sub forma unor modele care apartin brandurilor Core i5 si in premiera, va debuta si Core i3, dar si gama Pentium va primi un nou reprezentant. De asemenea pe langa aceste produse o sa mai apara si noi chipseturi: Intel Q57, Intel H55 si Intel H57, acestea pe langa bine cunoscutul P55.
TDP-ul noilor produse o sa fie de 72 W, si o sa zicem repede ca e mult pentru ca seria Core 2 Duo avea la 65W, dar sa nu uitam ca la noile procesoare totul este sub un singur “acoperis”, pe cand, la Core 2 Duo la eficienta se mai calcula si consumul northbridge-ului care impreuna dau peste 80W.
Noile modele, pe scurt:
Specificatii preliminare Intel “Clarkdale”
Model
Frecventa
Nuclee/ Thread-uri
Cache L3
Memorie
Frecventa nucleului grafic integrat
Tehnologie Intel Clear Video HD
TDP procesor
Core i5-670
3.46GHz
2/4
4MB
1333MHz
733MHz
+
73W
Core i5-661
3.33GHz
2/4
4MB
1333MHz
900MHz
+
87W
Core i5-660
3.33GHz
2/4
4MB
1333MHz
733MHz
+
73W
Core i5-650
3.20GHz
2/4
4MB
1333MHz
733MHz
+
73W
Core i3-540
3.06GHz
2/4
4MB
1333MHz
733MHz
+
73W
Core i3-530
2.93GHz
2/4
4MB
1333MHz
733MHz
+
73W
Pentium G6950
2.80GHz
2/2
3MB
1066MHz
533MHz
-
73W
Despre versiunea mobila, Arrandale, nu se stie mare lucru pana acum, in momentul in care vom afla noutati, vom fi printre primii care va vom informa, pana atunci asteptam cu nerabdare aparitia noilor modele desktop si desigur, suntem curiosi de raspunsul celor de la AMD.
ATI, unitatea grafica de afaceri ale AMD, a devenit cel mai mare furnizor mondial de procesoare grafice discrete, in al doilea trimestru din 2010, in conformitate cu cifrele lansate de Mercury Research. Compania se afla inca in spatele rivalului sau Nvidia Corp pe piata desktop in termeni de volum, dar ATI conduce in ceea ce priveste procesoarele grafice DirectX 11 din gama high-end.
