A trecut mai mult de un an de la ultima confruntare pe care am realizat-o, asadar revenim in forta. In forta, cu energie, la fel ca si concurentii din acest test. Participantii
More »
Am refacut tabelul produselor Intel destinate segementului desktop, pentru ca sunt produse foarte variate, exista o multitudine de familii, serii si modele si in toata diversitatea aceasta este foarte usor sa ne
More »
Care este cel mai bun antivirus? Cel gratis, presupun. E o intrebare care nu are un raspuns simplu, cert e ca orice v-ati alege, nu exista garantii ca o sa fiti protejat
More »
Dupa ce anul fisal al companiei s-a terminat in 30 iunie 2010, acesta a dezvaluit si cifrele sale financiare: venituri in valoare de 62.48 miliarde de USD, o crestere cu 7% fata de anul fiscal precedent.
Ce inseamna aceste cifre?
Inseamna ca fata de principalul sau rival, Apple, Microsoft inca este mai mare si mai puternic si produce mai multi bani, chiar daca rivalul sau a lansat o serie de produse de succes (iPad si iPhone4).
Este cu siguranta o imagine diferita fata de cea din anul trecut, cand Microsoft a raportat primul sau declin anual de vanzari din istoria companiei. Cu toate acestea, nu fiecare departament este productiv. Serviciile online, (Bing, Bing Maps, etc) a fost singurul sector major al Microsoft unde a pierdut bani, dar lucrurile nu stau atat de rau nici acolo, pentru ca Microsoft Bing isi creste cota de piata de 13 luni consecutiv.
Pe langa dezvaluirea cifrelor financiare, Microsoft spune ca Windows 7 se vinde destul de bine, lucru ce mentine incasarile mari ale companiei. 7 licente vandute pe secunda si mai mult de 16% din calculatoare care folosesc Windows 7. Valori record din toate punctele de vedere, ceea ce fac Windows 7 cel mai de succes sistem de operare din toate timpurile ca si licente vandute.
Sa nu uitam, ca avand in vedere ca Internet Explorer 8 care vine cu Windows 7 integrat, este protrivit celor de la Microsoft cel mai raspandit browser de internet si cu cea mai mare rata de crestere pe piata….asta, zicem noi, ramane de verificat.
Care este cel mai bun antivirus? Cel gratis, presupun.
E o intrebare care nu are un raspuns simplu, cert e ca orice v-ati alege, nu exista garantii ca o sa fiti protejat 100% pentru ca apar virusi noi zi de zi. Ca sa fiti siguri ca aveti sistemul protejat, e bine sa aveti ultimele update-uri posibile la sistemul de operare, la browserul de internet si la antivirus, bineinteles.
Pagina aceasta http://anti-virus-software-review.toptenreviews.com/ ne arata o clasificare detaliata cu cele mai importante programe de antivirus din 2010. Clasificarea lor s-a facut dupa mai multe criterii: usurinta in utilizare, eficienta, capacitatea de update, set de caracteristici, usurinta instalarii si suport tehnic. Pe baza acestor criterii ei au realizat urmatoarea lista:
Am ales pagina respectiva pentru ca prezinta un test amplu despre fiecare produs in parte, astfel citind va dati seama si singuri care sunt punctele lor tari/slabe, caratcteristicile si eficienta lor.
Un calculator neprotejat este unul vulnerabil la atacurile virusilor. Anual apar 100 de virusi, troieni si malware care va pot ataca sistemul, fara sa va dati seama. Daca pana acum ati scapat fara probleme, fie ati avut mare noroc fie chiar va dati seama de riscuri si ati luat masurile necesare. Puteti sa aveti doar cateva fisiere infectate, pe care un antivirus sa le dezinfecteze, sau e posibil ca virusul respectiv sa va stearga MBR (master boot record) si atunci nu va mai porneste sistemul de operare, sau ajungeti chiar sa il reformatati pierzand informatii valoroase si timp pretios, ne ramanand alta solutie decat sa reinstalati totul de la inceput. Asa ca, la fel cum aveti alarma si sitem antifurt la masina, casa, trebuie sa aveti un sistem de siguranta care sa va protejeze si calculatorul.
Cum alegem un antivirus bun?
Puteti porni de la criteriile pe care le-am enumerta mai sus…
Usurinta in utilizare – sa fie usor de folosit pentru orice persoana fie ca are experienta sau nu in domeniul calculatoarelor. Sa se poate descurca rapid si usor atat la instalare cat si la scanare si sa aiba o interfata intuitiva.
Eficienta in indentificarea virusilor – un antivirus bun detecteaza si identifica fisierele infectate prin scanare “real-time” cautand prin mai multe surse: e-mail, instant messaging (yahoo messenger, g talk..etc) browsere web, etc…Pentru a putea face acest lucru sa nu uitam ca viteza de reactie si de scanare este foarte importanta, daca totul decurge foarte lent atunci timpul de scanare se va prelungi foarte mult, ajungand sa interfereze cu munca voastra pe calculator.
Eficienta in curatarea sau izolarea fisierelor infectate – ca scanarea sa fie cu adevarat eficienta, antivirusul trebuie sa curete sau sa izoleze fisierele infectate in asa fel incat virusul sa nu se poata raspandi si in alte fisiere. Ideal ar fi ca el sa poata identifica coduri care arata sau se comporta suspicios, ca un virus, inainte ca acestea sa fi fost catalogate ca atare.
Raport de activitate – sa fie capabil sa ofere notificare in timp real a bresei de securitate si sa ofere un raport detaliat a rezultatelor scanarii (fisiere infectate gasite, locatia lor si actiunea intreprinsa)
Set de caracteristici si optiuni – cu cat mai multe optiuni cu atat mai bine (antispyware, antimalware, detectare rootkit, control parental, e-mail screening etc.)
Usor de instalat – de la instalare la scanarea efectiva sa dureze doar cateva click-uri.
Documentatie si suport – suport si ajutor offline prin documentatie scrisa sau online prin e-mail, chat sau telefon. De asemenea daca exista sau o sectiune de FAQ sau un forum atunci deja putem spune ca este un produs aproape desavarsit din acest punct de vedere
Daca doriti sa descracti si sa incercati careva dintre produsele de mai sus, la sectiunea DOWNLOAD aveti linkurile respective.
Avand in vedere ca este si va ramane pentru o lunga perioada de timp subiect de actualitate, am supus browserele la un test comparativ si pe Linux, alegand probabil una din cele mai raspandite si preferate distributii pentru desktop: Ubuntu. Am ales ultima versiune aparuta: 10.04 LTS (la sfarsitul lunii aprilie.)
Despre Linux si distributia respectiva o sa discutam intru-n alt articol, tot ce va spun deocamdata este faptul ca merge foarte bine, este rapid, intuitiv, deci usor de folosit si…..gratis.
Despre browsere am discutat de mai multe ori, cert este ca sunt produse care se updateaza foarte usor si repede, aparand mereu versiuni noi, asadar este destul de greu sa pronumtam un castigator absolut al tuturor timpurilor…asadar din cand in cand o sa updatam testele.
Ceea ce am dorit sa vedem este faptul in care se comporta cele mai importante browsere de internet si pe alte platforme. Asadar am ales doar browsere care au suport nativ pe Linux, acestea fiind: Opera 10.10, Firefox 3.6.3, Google Chrome 5.0.375.55 beta si Seamonkey 2.0.4 care funtioneaza pe engine Gecko si este dezvoltat tot de Fundatia Mozilla. Desigur pentru Ubuntu exista o multitudine de alte browsere, dar pe departe cel mai popular este Firefox care vine preinstalata cu distributia 10.04 LTS.
Benchmarkurile folosite sunt consacrate si binecunoscute pentru cei care ne urmaresc in mod constant.
1.Futuremark Peacekeeper
Pentru primul set de teste am ales suita Peacekeeper de la Futuremark Corporation, o firma renumita de software din Finlanda care produce aplicatii de computer benchmarking in forma home si business. Ce face acest test si ce masoara? Peacekeeper masoara performanta si viteza browserului prin testarea functionalitatii JavaScript. Astfel scorurile obtinute, reprezinta operatii pe secunda sau cadre (frame) pe secunda (depinde de test). Ceea ce e bine sa stiti e ca aceste rezultate nu sunt influentate de conexiunea pe care o aveti la internet. Daca doriti sa aflati mai multe despre Futuremark Peackeeper o puteti face aici. Rezultatele obtinute de participanti sunt afisate mai jos (cifrele indica scorul obtinut)
Opera si Seamoneky cele mai slabe in acest test, Firefox se descurca ceva mai bine dar la distanta foarte mare de Google Chrome, cel mai bun aici
2.SunSpider JavaScript
Al doilea test este efectuat cu SunSpider JavaScript Benchmark, care masoara performantele JavaScript ale browserelor, oarecum la fel ca si cel de la Futuremark, doar ca SunSpider este facut pe alt suport. Este o suita de teste multiple care masoara diferite caracteristici ale browserelor si le exprima in milisecunde (ms). Asadar cu cat este mai mic timpul in care decurge acest test, cu atat browserul este mai performant.
Opera termina suita in cel mai lung timp, dupa care Seamonkey si Firefox foarte apropiate una de alta iar Google Chrome este cel mai rapid din nou.
3.Acid3
Acid 3 este o pagina de test de la Web Standards Project care verifica cat de bine urmeaza un browser de internet anumite standarde web, printre care se numara si JavaScript. Procentajul care apare in grafic este bazat pe numarul subtestelor pe care le-a trecut browserul. (100% maxim)
Opera si Chrome ating procentajul maxim, Firefox si Seamonkey au procentaje apropiate 94 % respectiv 93 % (impart acelasi engine, deci nu e de mirare)
4. Utilizarea memoriei RAM
Pentru acest test am pus la punct urmartorul scenariu: am simulat cam ce ar face un utilizator obisnuit si ne-am hotarat sa vedem cata memorie consuma fiecare browser in parte, cu 5 tab-uri deschise. Aceste 5 taburi ar fi urmatoarele: primul tab este un motor de cautare (google.ro) urmatorul e o pagina ce contine date despre toate filmele comerciale (imdb), un tab cu un serviciu de e-mail (gmail), un tab cu youtube si ultimul tab cu social-networking (facebook). Am accesat contul de mail si cel de facebook, ascultam muzica pe youtube si cautam diferite titluri pe imdb. Dupa aceea am notat valorile de memorie RAM (din System Monitor) accesata de catre fiecare browser in parte, rezultatele sunt mai jos:
Chrome este rapid dar consuma multa memoria RAM, dupblu cat Firefox….e o caracteristica care s-a pastrat si in versiunea pe Linux.
pentru cei care au memorie mai putina, Firefox este o alegere buna.
5.Testul de rapiditate
Testul de rapiditate a fost efectuat in felul urmator: a fost masurat timpul scurs din momentul lansarii aplicatiei (quick launch) si pana in momentul incarcarii complete a paginii (ca sa se incarce mai repede, ca si home page a fost setat www.google.ro ). Timpul necesar relansarii aplicatiei s-a considerat practic, o noua lansare dupa ce acesta a fost inchis. Presupun ca totul pare logic, rezultatele mai jos:
cel mai rapid la lansare s-a dovedit a fi Firefox, urmat de Chrome si Seamonkey cu timpi foarte apropiati, mai mult la Opera se misca ceva mai incet
la relansare, Chrome este mai rapid decat toti ceilalti, Firefox si Seamonkey sunt foarte arpopiti, urmat de Opera.
Concluzii
Daca analizam rezultatele testului vedem ca Google Chrome este fruntas mai peste tot, singurul dezavantaj este faptul ca este un consumator de resurse. Firefox se clasaeaza pe locul doi si presupun ca sunteti de acord ca Seamonkey fiind pe acelasi engine cu Firefox si nu are nici un atuu in plus fata de acesta, asadar mai bine alegeti Firefox. Opera ramane codasul testului, dar asteptam cu nerabdare versiunea 10.50 care promite imbunatariri substatiale.
Am tot auzit aceasta denumire de ceva vreme, prima data a aparut la nucleele Bloomfield , candva la sfaristul lui 2008 si de atunci este o tehnologie folosita la toate procesoarele Intel din gama Core i7 si Core i5.
Ce este tehnologia Turbo Boost?
Acesta tehnologie permite automat ca nuclee procesorului sa poata rula cu o frecventa mai mare decat frecventa de baza (nominala), dar atentie, doar daca procesorul functioneaza in cadrul limitelor de putere, curent si temperatura.
Astfel Turbo Boost impreuna cu tehnologia HT aduc o crestere de performana atat in procese multi-threaded cat si single -threaded. Turbo Boost se activeaza atunci cand sistemul de operare (OS) solicita performanta maxima din partea procesorului.
Frecvenţa maximă atinsa depinde de numărul de nuclee active iar cantitatea de timp petrecuta de procesor in Turbo Boost depinde de volumul de muncă şi mediul de operare.
Oricare dintre urmatoarele poate seta limita superioara a Turbo Boost pe un volum de munca dat:
numarul de nuclee active
consumul de curent estimat
consumul de energie estimat
temperatura procesorului
Atunci cand procesorul ruleaza sub aceste limite si volumul de munca cere performanta suplimentara, frecventa procesorului va creste dinamic cu increment de 133MHz pe intervale scurte şi regulate pana cand limita superioara este atinsa sau pana cand cresterea frecventei pentru numarul activ de nuclee este atins.
Este oarecum o explicatie stufoasa si poate greu de inteles, de aceea am sa vedem un exemplu concret.
Exemplu concret
Luam ca exemplu un procesor cu 4 nuclee si tehnologie HT : Intel Core i7-870. Frecventa nominala a procesorului este de 2.93 GHz, avand tehnologie HT, practic in sistemul de operare va aprea ca si cum ar avea 8 nuclee.
Pentru procesorul de mai sus Intel ne da urmatoarele date pentru Turbo Boost: 2/2/4/5. Ce inseamna acesta?
Este multiplicatorul cu care se realizaeaza cresterea de frecventa…si se calculeaza in felul urmator: am mentionat mai sus ca toate cresterile de frecventa se realizeaza cu increment de 133 MHz, deci: 2*133MHz/2*133MHz/4*133MHz/5*133MHz.
Mai avem de stiut un singur lucru, valoarea multiplicatorului (2/2/4/5) se refera mereu in ordine inversa, adica: 4/3/2/1. (nuclee active) Adica:
-la 4 nuclee active ale procesorului, prin Turbo Boost frecventa poate creste cu 2*133Mhz, ajungand la frecventa maxima de 3200Mhz ( 2933MHz+266MHz). Aceeasi crestere de frecventa o poate arata si daca are 3 nuclee active.
-la 2 nuclee active, Turbo Boost intra putin mai agresiv, frecventa poate creste cu 4*133MHz, la valoarea maxima de 3466MHz (2933MHz+532 MHz)
-la 1 nucleu activ al procesorului, frecventa poate creste cu 5*133MHz, astfel se atinge frecventa maxima de 3600MHz (2933MHz+665Mhz).
Nu-i rau nu-i asa? Overcklocking dinamic, fara interventia utilizatorului, in functie de necesarul de performanta de care avem nevoie si in functie de mediul de lucru…de la 2933MHz poate ajunge la 3600MHz, pe un singur nucleu, dar fara sa i se modifice parametrii procesorului. (totul se va incadre mereu in TDP-ul dat)
Ce face Turbo Boost?
Sa zicem ca folosim o aplicatie sau un program care este bine optimizat pe procesoare cu mai multe nuclee (Photoshop CS4) si poate beneficia de performantele lor; inseamna ca toate cele 4 nuclee ale procesorului vor fi active (ocupate) asadar nu prea ramane loc si pentru o crestere semnificativa a frecventei (Turbo Boost), pentru ca atunci procesorul nu s-ar mai incadra in limitele de care spuneam mai sus. Dar, daca totusi chiar si in aceste conditii (e posibil) aceste limite nu sunt atinse atunci, o crestere a frecventei (2*133MHz) este posibila.
Scenariul de mai sus insa, din pacate nu se regaseste la majoritatea aplicatiilor…sa nu uitam ca procesorul luat ca si exemplu este capabil sa lucreze la 8 thread-uri (“fire”) simultan….deci asta este un paralelism fantastic, si numai datorata tehnologiei HT. Procesoarele AMD nu pot lucra simultan decat la atatea thread-uri, cate nuclee au.
Si dorim sa jucam un Crysis, si este binestiut ca majoritatea jocurilor nu prea sunt optimizate pe tehnologie multi-core (mai ales peste 3-4 nuclee, ce-i drept situatia se imbunatateste). Si atunci practic avem un procesor foarte performant, cu 4 nuclee dar care din pacate nu ne va ajuta sa atingem performante mai bune…De obicei la jocuri, frecventa conteaza mai mult, decat prezenta mai multor nuclee. Si asa, un dual-core cu frecventa mai mare, produce FPS-uri mai mari decat un quad-core…strigator la cer!!!
Dar Turbo Boost incearca sa rezolve un pic situatia…Din moment ce jocul respectiv nu prea poate folosi celelalte doua nuclee, ele devin inactive, iar ca sa compenseze acest lucru Turbo Boost, va mari frecventa nucleelor active…in cazul nostru, daca procesorul nostru va avea doua nuclee inactive si doua active, frecventa poate creste cu 4*133MHz+frecventa nominala.
Pentru o exemplificare grafica rulati animatia de mai jos:
Sa nu uitam totusi ca nu e un lucru linear….nuclee inactive=crestere de frecventa…Turbo Boost intervine doar daca e cazul si daca performante maxime sunt necesare, altfel ar fi inutil sa ruleze la frecvente mari, caci pe langa faptul ca trebuie sa fie performant procesorul trebuie sa functioneze si eficient.
Data trecuta am efectuat tabelul interactiv cu procesoarele Intel, asadar acum a venit vremea si celor de la AMD, segmentul desktop.
La AMD situatia este oarecum mai simpla, generatia actuala de procesoare sunt bazate pe derivatii ale Phenom II X4, in ceea ce inseamna frecventa, cache L3, nuclee si alte caracteristici.
Tabelul cuprinde toate modelele Phenom II , Athlon II si Sempron.
